România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor (PressOne)

România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor (PressOne)

Rapsodia One

România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor (PressOne)

Acum 50 de ani, comuniștii au stabilit împărțirea teritoriului României în sate grupate în comune, fără să țină cont de principiul demografic.

România continuă să fie organizată la fel ca în 1968, dar comunele ajung să reprezinte tot mai puțini oameni.

Primarii aleși de mai puțin de 1.000 de oameni primesc pe mână milioane de lei, pe care le cheltuie strict după bunul plac.

Studiu de caz: Silivașu de Câmpie, cea mai mică comună din județul Bistrița-Năsăud. Se deșiră pe niște coline arse de soare, chiar la granița a trei județe, Cluj-Mureș și Bistrița-Năsăud.

Porumbenii e acum doar un sat de hârtie, adică poate fi văzut pe hărți și-n documentele publice ca parte componentă a comunei, dar el, de fapt, nu mai există. În locul lui e un câmp. Au mai rămas două case izolate și-o stână pe deal. Casele sunt locuite sezonier de ciobanul care își duce rostul cu oile pe valea aceea.

Primăria comunei e o căsuță vopsită în albastru și câteva încăperi. Primarul are un steag mare tricolor în spatele biroului.

Ioan Cămărășan e în funcție din 2012, dar înainte să fie primar a fost vice alte trei mandate. După 2016, fostul primar, rivalul său politic, l-a reclamat la ANI (Agenția Națională de Integritate) că ar fi semnat patru contracte de închiriere a pășunii comunale pentru rudele sale, tatăl, cumnatul și soția.

în 2021, Cămărășan s-a apărat spunând că nu a semnat numai patru acte de închiriere a pășunilor pentru familia sa, ci 83, fiindcă atâtea se calificau pentru acest gen de contracte cu proprietarii de animale din zonă. Printre cererile de închiriere și defalcarea proprietății obștești de 350 de hectare de pășune comunală, s-a întâmplat să fie și cele patru problematice.

Cert e că doamna Anicuța, soția primarului, primește o subvenție consistentă de la APIA de 27.000 lei anual, potrivit ultimei declarații de avere a primarului.

Ultimul buget al comunei Silivașu de Câmpie a fost de aproximativ 5.8 milioane de lei, adică puțin peste un milion de euro. Nu pare mult, dar e de fapt un portofel la care are acces numai o singură persoană: primarul.

Până în 2050, populația va scădea la 15,5 milioane de locuitori, adică cu 20%, arată prognozele. Iar cei mai mulți dintre specialiști sunt pesimiști cu privire la inversarea trendului.

Cel mai mediatizat efect al declinului demografic este presiunea pe sistemul de pensii și nevoia urgentă de reformă. Dar implicațiile pierderii populației ar trebui să însemne inclusiv reorganizare administrativă și un număr mai mic de funcționari și aleși în funcții publice, de la consilieri locali și primari până la parlamentari.

Rămâne o întrebare deschisă: de ce se risipesc resursele publice pentru alocarea de bugete către entități mici și de ce o dezbatere publică reală despre reorganizarea administrativă nu are loc?

Integral pe pagina PressOne.

Primele date de la ANAF privind vânzările caselor de marcat: puterea de consum merge spre 200 de miliarde de euro pe an (Ziarul Financiar)

Casele de marcat cu jurnal electronic conectate la serverele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au înregistrat în primele opt luni din 2022 bonuri în valoarea totală de 568 mld. lei, adică circa 116 mld. euro.

Dacă se menţin valorile, în 2022 valoarea tuturor bonurilor fiscale bătute în România ar ajunge la circa 190 mld. euro, cu încasările din decembrie, când consumul se dublează.

Cifra este foarte importantă pentru toţi investitorii din România, pentru că arată puterea de consum reală a economiei. Pentru prima dată, se demonstrează că economia României are o putere de consum care merge spre 200 de miliarde de euro anual.

Ziarul Financiar a solicitat de la ANAF datele privind valoarea bonurilor care s-au bătut zilnic pe casele de marcat din România, în ultima săptămână din august şi valoarea totală a bonurilor marcate în România de la începutul anului.

Astfel, arată datele transmise de ANAF către ZF, în ultima săptămână din august, în zilele lucrătoare, media încasărilor este de peste 1,3 mld. de lei pe zi (265 mil. euro).

Din analiza datelor rezultă că cele 617.000 de case de marcat cu jurnal electronic conectate la ANAF au înregistrat vânzări zilnice, în medie, de circa 2.000 de lei/aparat, în ultima săptămână din august.

Cu toate acestea, întrebarea este cât de mult diminuează evaziunea fiscală conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF.

Cele mai importante sporturi din România: la ce am fost sau suntem cei mai buni din lume (Life.ro)

Sportul a avut mereu puterea de a uni oamenii, fie pe stadioane, fie în jurul televizoarelor, creând emoţii teribile şi formând valuri de fericire atunci când favoriţii reuşesc să câştige. La fel se întâmplă şi în ţara noastră unde, în ciuda aparenţelor, fotbalul nu este singurul care stârneşte pasiuni intense. Cele mai importante sporturi din România, cele la care am fost sau suntem cei mai buni din lume, nu au legătură cu cel denumit sportul-rege.

În total, din 1925

Citește tot articolul aici

Răspunsuri